IT News

După ce a programat o mega-conferinţă de presă pentru data de 20 februarie, Sony tocmai a dat publicităţii o serie de 3 filmuleţe în care detaliază evoluţia unora dintre cel mai de succes produse ale sale.

Sony dă indicii privind lansarea iminentă a consolei PlayStation 4

Confirmând aşteptările publicului, Sony pune în centrul atenţiei consola Play Station, ilustrând evoluţia sa de-a lungul unei istorii de 10 ani şi progresele aduse de fiecare nouă generaţie în privinţa experienţei de joc şi calitatea scenelor 3D generate. Aluzia este cât se poate de simplă: anul 2013 aduce un nou salt evolutiv, ce se va produce chiar săptămâna aceasta, în data de 20 februarie.

Din informaţiile încă neconfirmate prin canale oficiale, aflăm că noua consolă PlayStation 4 utiliează hardware AMD.  Configuraţia pare să fie formată dintr-un APU AMD cu CPU octo-core şi GPU din seria AMD Radeon HD 7000, ajutat de 4 sau 8 GB memorie RAM.

Urmaşul consolei PS3 lansate în luna martie 2007 şi vândută până acum în mai mult de 70 milioane exemplare are la bază o arhitectură mult mai apropiată PC-urilor desktop decât predecesoarea sa. Noua consolă PS4 va putea rula jocuri DirectX 11 la un nivel de calitate mult superior generaţiei pe care o înlocuieşte, păstrând totodată compatibilitatea cu jocurile PS3 lansate până acum.

Dacă nu cumva cei de la Sony au decis să lanseze altceva, consola PlayStation 4 va intra sub lumina reflectoarelor peste doar două zile, dând startul unei noi ere a jocurilor 3D pentru consolă.

Indiferent dacă vorbim de telefoane mobile sau autoturisme, prestaţia actualelor baterii Li-Ion nu mai corespunde necesităţilor celor care le utilizează şi, dacă încercările de a mări capacitatea de stocare sau eficienţăsunt nenumărate, foarte puţine dintre acestea s-au maturizat suficient de mult încât să se materializeze în produse comerciale. O ultimă încercare de modificare a designului bateriilor Li-Ion pare însă promiţătoare, iar autorii ei afirmă că ar putea ajunge pe piaţă în doi sau trei ani.

Bateriile Li-ion actuale folosesc electrozi fabricaţi din oxid de litiu şi cobalt (în cazul anodului) şi carbon (în cazul catodului), acestea fiind cufundate într-o soluţie electrolitică menită să asigure circulaţia ionilor pozitivi de litiu în timpul încărcării şi descărcării. Încercările de înlocuirea cobaltului din anod cu siliciu nu au fost fructuoase până acum, însă o echipa de cercetători din cadrul University of Southern California afirmă că au găsit o soluţie care funcţionează şi care promite mărirea capacităţii şi reducerea timpilor de încărcare.

Încercările de a utiliza siliciul s-au lovit până acum de degradarea fizică plăcuţelor anodului, fenomenul fiind cauzat de deformările repetate ale acestora care survin în timpul ciclurilor de încărcare şi descărcare, ceea ce ducea  în final la distrugerea bateriei. Noua soluţie foloseşte fibre poroase din siliciu care au grosimi de circa 100 de nanometri şi lungimi de câţiva microni, acestea comportându-se similar cu plăcuţele fabricate din acelaşi material, dar fiind mult mai rezistente la stres şi având şi o suprafaţă mai mare, ceea ce permite mărirea vitezelor de transfer a ionilor. Deoarece aceste fire nanometri sunt produse scumpe, echipa din cadrul University of Southern California a experimentat şi cu sfere micrometrice fabricate din acelaşi element, comportamentul acestora fiind similar dar având un preţ mult mai mic şi fiind deja disponibile în comerţ.

Avantajul principal al acestei soluţii este triplarea capacităţii de stocare şi posibilitatea încărcării în intervale de timp foarte scurte, avantaje incontestabile pentru orice produs care foloseşte baterii Li-Ion. În plus, noul design elimină cobaltul, element necesar care era vinovat pentru degradarea capacităţilor de stocare a bateriilor lăsate descărcate sau supraîncărcate.

Acum două zile, Opera Software a anunţat că viitoarele sale browsere vor renunţa la motorul de afişare proprietar Presto în favoarea cunoscutului WebKit. Această schimbare de direcţie îi va permite companiei să-şi concentreze eforturile pentru îmbunătăţirea altor servicii şi tehnologii conexe, iar compania se pare că s-a pus deja pe treabă.

Primul pas făcut după acest anunţ este achiziţia companiei Skyfire Labs, creatoarea unui celebru browser pentru Android şi iOS care, la fel ca Opera Mini, foloseşte procesarea cloud şi oferă o versiune optimizată a paginilor, dar care oferă în plus suport pentru plugin-uri precum Adobe Flash, Silverlight sau Windows Media.

Această ultimă tehnologie de optimizare a fluxurilor video, numită Rocket Optimizer, a fost de altfel şi unul dintre motivele principale achiziţiei. Tehnologia este folosită nu doar de browser-ul Skyfire, ci este licenţiată şi de mai mulţi operatori de telefonie mobilă pentru optimizarea fluxurilor video trimise către abonaţi. Opera afirmă că Rocket Optimizer permite utilizatorilor şi operatorilor sa facă economii de trafic care merg până la 60 de procente, oferind totodată şi ajustarea dinamică a compresiei în funcţie de lăţimea de bandă disponibilă cu un timp de răspuns foarte bun.

Cel de-al doilea produs vizat de Opera este Skyfire Horizon, o platformă comercială pentru distribuţia de aplicaţii şi conţinut media accesibilă direct din browser, norvegienii încercând să extindă propria lor platformă online Opera Web Pass. Conform declaraţiilor făcute, aceste soluţii permit fructificarea unor oportunităţi noi de afaceri, Web Pass fiind folosit, de exemplu, pe teritoriul Malaeziei pentru activarea de planuri de date prepay.

Tranzacţia se va finaliza la jumătatea lunii martie, după plata celor 155 de milioane de dolari, Skyfire Labs urmând să devină o subsidiară autonomă în cadrul Opera Software.